PÂRÂTÚRĂ, pârâturi, s. f. (Înv.) Pâră (1); acuzație, învinuire. – Pârî + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PÂRÂTÚRĂ ~i f. înv. v. PÂRĂ. /a pârî + suf. ~tură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PÂRÂTÚRĂ s. v. acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pârâtúră s. f., g.-d. art. pârâtúrii; pl. pârâtúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink