PÂNZUÍ, pânzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Rar) A acoperi cu un giulgiu fața sau trupul unui mort. 2. A prinde pânza pe catarg, a întinde vântrele. – Din pânză.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÂNZUÍ vb. v. căli, oțeli.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pânzuí, pânzuiésc, vb. IV (reg.) 1. a înfășura pe cineva în pânză mortuară. 2. (despre nave) a prinde, a fixa pânza pe catarg. 3. a oțeli (o secure, un topor).
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÂNZUÍT adj. v. PÂNZUI. [DLRM]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink