OZENÉ, ozeneuri, s. n. Denumire dată obiectelor zburătoare neidentificate. [Var.: ozenéu s. n.] – Din o[biect] z[burător] n[eidentificat].
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OZENÉ s. farfurie zburătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ozené s. n., pl. ozenéuri; abr. OZN
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OZÉNĂ, ozene, s. f. Inflamație cronică a mucoasei nazale, care duce la atrofia acesteia și la dispariția simțului mirosului. – Din fr. ozène.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OZÉNĂ s.f. Inflamație supurativă fetidă a mucoasei nazale, care duce la atrofierea acesteia și la dispariția simțului mirosului. [< fr. ozène, cf. gr. ozaina].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OZÉNĂ s. f. inflamație supurativă fetidă a mucoasei nazale, care duce la atrofierea acesteia și dispariția simțului mirosului. (< fr. ozène, gr. ozaina, duhoare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ozénă s. f., g.-d. art. ozénei; pl. ozéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink