OXIDOREDÚCERE, oxidoreduceri, s. f. Reacție formată dintr-o reacție de oxidare și o reacție de reducere, care au loc concomitent, datorită unui transfer de electroni între substanța care se oxidează și substanța care se reduce. – Oxi[dare] + reducere. Cf. fr. oxydo-réduction.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OXIDOREDÚCERE s.f. Acțiunea chimică a unui oxidant asupra unui reductor; oxidoreducție. [< oxido- + reducere, după fr. oxydo-réduction].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OXIDOREDÚCERE s. f. acțiunea chimică a unui oxidant asupra unui reductor. (după fr. oxydoréduction)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OXIDOREDÚCERE s. (CHIM.) redox.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

oxidoredúcere s. f., pl. oxidoredúceri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink