OXIDÁȚIE, oxidații, s. f. Oxidare. – Din fr. oxydation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OXIDÁȚIE s.f. Oxidare. [Gen. -iei, var. oxidațiune s.f. / cf. fr. oxydation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OXIDÁȚIE s. f. oxidare. (< fr. oxydation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OXIDÁȚIE s. v. oxidare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OXIDÁȚIE s. v. hematoză, oxigenare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

oxidáție s. f. (sil. -ți-e), art. oxidáția. (sil. -ți-a), g.-d. art. oxidáției; pl. oxidáții, art. oxidáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink