OXALURÍE, oxalurii, s. f. (Med.) Prezență a oxalaților în urină; cantitate de oxalați prezentă în urină. – Din fr. oxalurie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OXALURÍE s.f. (Med.) Prezența oxalaților în urină. [Gen. -iei. / < fr. oxalurie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OXALURÍE s. f. prezența excesivă a acidului oxalic în urină. (< fr. oxalurie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
oxaluríe s. f., g.-d. art. oxaluríei; pl. oxaluríi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OXALURÍE (‹ engl.) s. f. Prezența în urină a acidului oxalic, mai ales sub formă de săruri de calciu. Concentrația normală la om este sub 50 mg în 24 ore; ea crește în tulburările metabolice genetice.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink