OXALEMÍE, oxalemii, s. f. (Med.) Prezență a oxalaților în sânge; cantitate de oxalați prezentă în sânge. – Din fr. oxalémie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OXALEMÍE s.f. (Med.) Prezența oxalaților în sânge. [Gen. -iei. / < fr. oxalémie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OXALEMÍE s. f. prezența acidului oxalic în sânge. (< fr. oxalémie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
oxalemíe s. f., g.-d. art. oxalemíei; pl. oxalemíi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OXALEMÍE (‹ engl.) s. f. Prezența în sânge a acidului oxalic sau a oxalaților. Concentrația normală la om este de 2 mg la litrul de plasmă; ea crește (hiperolaxemie) în gută, astm, tulburări metabolice, ceea ce duce la infiltrarea difuză a oxalaților în țesuturi (oxaloză).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink