2 intrări
52 de definiții
din care- explicative (36)
- morfologice (4)
- relaționale (9)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OVILIT, -Ă adj. v. ofilit.
OVILIT, -Ă adj. v. ofilit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
OVILIT, -Ă adj. v. ofilit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ovilit, ~ă a vz ofilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ovilít, -ă adj. (d. ovilesc). Vechĭ. Sărman, sărac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFILI, ofilesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre plante) A se veșteji, a păli; a se îngălbeni. ◊ Tranz. Seceta ofilește plantele. 2. Fig. (Despre persoane) A-și pierde culoarea, prospețimea feței; a se fana, a se trece; a-și pierde puterea, vigoarea, a se vlăgui. [Var.: (înv. și reg.) ovili vb. IV] – Din rus. ohilet’ „a se pipernici”.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
OFILI, ofilesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre plante) A se veșteji, a păli; a se îngălbeni. ◊ Tranz. Seceta ofilește plantele. 2. Fig. (Despre persoane) A-și pierde culoarea, prospețimea feței; a se fana, a se trece; a-și pierde puterea, vigoarea, a se vlăgui. [Var.: (înv. și reg.) ovili vb. IV] – Din rus. ohilet’ „a se pipernici”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OFILIT, -Ă, ofiliți, -te, adj. 1. (Despre plante) Veștejit, pălit, îngălbenit. 2. Fig. Palid, tras, trecut; slab, uscat; lipsit de vigoare, istovit. [Var.: (înv. și reg.) ovilit, -ă adj.] – V. ofili.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
OVILI vb. IV v. ofili.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OVILI vb. IV v. ofili.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
OVILI vb. IV v. ofili.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ofela v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofeli v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofila v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofili [At: PSALT. 51 / V: (reg) ofeli, (cscj) ~la, ofela, (îrg) oghi~, ogi~, oveli, olivi, ovi~ / Pzi: ~lesc / E: rs охилеть] 1 vr (D. plante) A se veșteji. 2 vr (Fig) (D. oameni) A-și pierde culoarea, frăgezimea feței Si: a se îngălbeni. 3 vr (Fig) A-și pierde puterea, vigoarea. 4 vr (Fig) A se întrista. 5 vt (Înv; îf ovili) A umili. 6 vt (Reg) A supăra pe cineva, spunându-i un lucru urât Si: a insulta, a jigni. 8[1] vr (Înv; îf ovili) A-și pierde nădejdea Si: a se descuraja.
- Numerotare incorectă a sensurilor: 8 după 6 — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofilit, ~ă a [At: M. COSTIN, O. 93 / V: (îrg) dovi~, ovi~, oghi~, ogi~, ugi~, ovel~, olivit / Pl: ~iți, ~e / E: ofili] 1 (D. plante și părți ale lor) Veștejit. 2 (Fig) Lipsit de strălucire Si: pal, șters. 3 (D. oameni și fața lor) Palid. 4 (D. oameni) Slab. 5 (D. oameni și părți ale corpului omenesc) Lipsit de vigoare Si: istovit. 6 (Îrg) Trist. 7 (Îrg) Chinuit. 8 (Îrg) Supus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oghili v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oghilit, ~ă a vz ofilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogili v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogilit, ~ă a vz ofilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
olivi v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
olivit, ~ă a vz ofilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oveli v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ovelit, ~ă a vz ofilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ovili v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ugili v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ugilit, ~ă a vz ofilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uvili v vz ofili
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uvilit, ~ă a vz ofilit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OFILIT, -Ă, ofiliți, -te, adj. 1. (Despre plante) Veștejit, pălit, îngălbenit. 2. Fig. Palid, tras, trecut; slab, uscat; lipsit de vigoare, istovit. [Var.: (înv. și reg.) ovilit, -ă adj.] – V. ofili.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OFILI, ofilesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre plante și părți ale lor) A se veșteji, a păli, a (se) trece; a se îngălbeni. Transportăm un pom...Cum l-o atinge soarele, se ofilește. GALAN, Z. R. 108. Prea ați făcut cald aici. Uite cum s-au ofilit frunzele! BASSARABESCU, S. N. 145. Nu-nflorește, Nici nu rodește Și nici locul nu-i priește, Ci mai mult se ofilește. TEODORESCU, P. P. 174. 2. Fig. (Despre oameni) A-și pierde culoarea, frăgezimea feței; a-și pierde vigoarea, puterea. Dochia se ofilea pe zi ce merge și fire de argint îi răsăreau în păr. SADOVEANU, O. I 272. ◊ Tranz. Numai cine-a păscut dorul Știe cin’ mi-a albit părul Și mi-a ofilit trupșorul. TEODORESCU, P. P. 327. – Variantă: (învechit și regional) ovili (NEGRUZZI, S. I 275) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OFILIT, -Ă, ofiliți, -te, adj. 1. (Despre plante și părți ale lor) Veștejit, pălit, îngălbenit. Purta la pălărie o ramură ofilită de liliac. CARAGIALE, O. III 96. Văzu codrul ofilit. PĂSCULESCU, E. P. 265. 2. Fig. (Despre oameni și fața lor) Palid, tras (la față); slab, uscat; lipsit de vigoare, istovit, slăbit. Era ofilită și slabă. DUMITRIU, N. 26. [Îmi] veneau lacrimile cînd o vedeam atît de ofilită. SADOVEANU, O. I 315. Mi-e milă de obraz Că rămîne fript și ars Și rămîne ofilit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 102. – Variantă: (învechit și regional) ovilit,-ă (NEGRUZZI, S. I 100) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A SE OFILI mă ~esc intranz. 1) (despre plante) A pierde vlaga și frăgezimea; a se veșteji. 2) fig. (despre persoane) A pierde prospețimea fizică; a se veșteji. /<rus. ohilĕti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A OFILI ~esc tranz. A face să se ofilească. /<rus. ohilĕti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ofilì v. 1. a (se) îngălbini, a lângezi: de rumenă ce erea se ofilise ISP.; 2. a se trece, a se vesteji. [V. ovilì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofilit a. veșted, lânged.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ovilì v. Mold. a ofili: împăratul ovilit și sarbăd la față. [Rut. UVIALIĬ, veșted].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofelésc, V. ofilesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofilésc (ob.), ofelésc (Serbia), ovilésc și ubilésc (nord) și ovelésc, ovilésc (vechĭ) v. tr. (vsl. *u-venliti = venliti, nsl. veniti, rus. uvĭánutĭ, a ofili; rut. uvĭályĭ, ofilit. V. ugilit). Veștezesc. Îngălbenesc, usuc. V. refl. Mă veștezesc. Mă îngălbenesc, mă usuc: florile s’aŭ ofilit. Fig. A te ofili de întristare. Vechĭ. Mă descurajez. V. milcuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ovelésc și ovilésc, V. ofilesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
uvilésc, V. ofilesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!ofili (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă ofilesc, 3 sg. se ofilește, imperf. 1 sg. mă ofileam; conj. prez. 1 sg. să mă ofilesc, 3 să se ofilească; imper. 2 sg. afirm. ofilește-te; ger. ofilindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ofili (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ofilesc, imperf. 3 sg. ofilea; conj. prez. 3 să ofilească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ofili vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ofilesc, imperf. 3 sg. ofilea; conj. prez. 3 sg. și pl. ofilească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ofilesc, -leam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OFILI vb. v. fana, trece.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OFILI vb. a (se) îngălbeni, a păli, a (se) trece, a (se) usca, a (se) veșteji, (astăzi rar) a tânji, (pop.) a (se) gălbeni, (înv. și reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) pâhăvi, (prin Mold.) a (se) probăjeni, (prin Mold. și Transilv.) a (se) probozi, (Mold. și Bucov.) a (se) ugili. (O plantă care s-a ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OFILIT adj. galben, îngălbenit, pălit, trecut, uscat, veșted, veștejit, (pop.) gălbenit, (reg.) pâhăvit, (Mold. și Bucov.) ugilit. (O plantă, o floare ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OFILIT adj. v. fanat, trecut.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OFILI vb. a (se) îngălbeni, a păli, a (se) trece, a (se) usca, a (se) veșteji, (astăzi rar) a tînji, (pop.) a (se) gălbeni, (înv. și reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) pîhăvi, (prin Mold.) a (se) probăjeni, (prin Mold. și Transilv.) a (se) probozi, (Mold. și Bucov.) a (se) ugili. (O plantă care s-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofili vb. v. FANA. TRECE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ofilit adj. v. FANAT. TRECUT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFILIT adj. galben, îngălbenit, pălit, trecut, uscat, veșted, veștejit, (pop.) gălbenit, (reg.) pîhăvit, (Mold. și Bucov.) ugilit. (O plantă, o floare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ofilit ≠ neofilit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ofili (ofilesc, ofilit), vb. – 1. A se veșteji. – 2. A slăbi, a se usca pe picioare. – Var. (Mold.) ovili, ugili. Sl. vęliti, fără îndoială în forma *uvęliti, cf. sl. uvęnąti (Cihac, II, 235), uvędati (Tiktin), rut. uvialii (Byhan 340), rus. ochileti (Candrea), cu același sens.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ovilit, ovilită, oviliți, ovilite, adj. (înv.) sărac, sărman.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ofili, ofilesc v. t. a bate zdravăn, a desfigura în bătaie.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ofili, ofilescverb
- 1. (Despre plante) A se veșteji; a se îngălbeni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Transportăm un pom... Cum l-o atinge soarele, se ofilește. GALAN, Z. R. 108. DLRLC
- Prea ați făcut cald aici. Uite cum s-au ofilit frunzele! BASSARABESCU, S. N. 145. DLRLC
- Nu-nflorește, Nici nu rodește Și nici locul nu-i priește, Ci mai mult se ofilește. TEODORESCU, P. P. 174. DLRLC
- Seceta ofilește plantele. DEX '09 DEX '98
-
- 2. (Despre persoane) A-și pierde culoarea, prospețimea feței; a se fana, a se trece; a-și pierde puterea, vigoarea, a se vlăgui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dochia se ofilea pe zi ce merge și fire de argint îi răsăreau în păr. SADOVEANU, O. I 272. DLRLC
- Numai cine-a păscut dorul Știe cin’ mi-a albit părul Și mi-a ofilit trupșorul. TEODORESCU, P. P. 327. DLRLC
-
etimologie:
- ohilet’ „a se pipernici” DEX '09 DEX '98
ofilit, ofilităadjectiv
- 1. Despre plante: pălit, veștejit, îngălbenit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pălit veștejit îngălbenit antonime: neofilit
- Purta la pălărie o ramură ofilită de liliac. CARAGIALE, O. III 96. DLRLC
- Văzu codrul ofilit. PĂSCULESCU, E. P. 265. DLRLC
-
-
- Era ofilită și slabă. DUMITRIU, N. 26. DLRLC
- [Îmi] veneau lacrimile cînd o vedeam atît de ofilită. SADOVEANU, O. I 315. DLRLC
- Mi-e milă de obraz Că rămîne fript și ars Și rămîne ofilit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 102. DLRLC
-
etimologie:
- ofili DEX '98 DEX '09