2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OUĂTOARE, ouătoare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care produce (multe) ouă. 2. S. f. Găină aflată în perioada de producere a ouălor. [Pr.: o-uă-] – Oua + suf. -tor.

OUĂTOARE, ouătoare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care produce (multe) ouă. 2. S. f. Găină aflată în perioada de producere a ouălor. [Pr.: o-uă-] – Oua + suf. -tor.

ouătoare [At: ANON. CAR. / P: o-uă~ / Pl: ~ori / E: oua + -(ă)tor] 1-2 a (D. păsări) Care face (multe) ouă. 3 sf (Reg) Ou care se lasă în cuibar.

OUĂTOARE, ouătoare, adj. f. (Despre păsări) Care face (multe) ouă. Găină ouătoare. ◊ (Substantivat) Bune ouătoare, am încuviințat eu, ca unul ce eram dator să știu toate. SADOVEANU, A. L. 159.

OUĂTOARE ~ adj. și substantival (despre păsări) Care se ouă. Găină ~. Bună ~. [Sil. o-uă-] /a (se) oua + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ouătoare (desp. o-uă-) adj. f. (pasăre ~), s. f., pl. ouătoare

ouătoare adj. f., s. f., pl. ouătoare

ouătoare adj. f., s. f., pl. ouătoare

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ouătoare, ouătoare s. f. (iron.) femeie gravidă.

Intrare: ouătoare (adj.)
ouătoare2 (adj.) adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ouătoare
  • ouătoarea
plural
  • ouătoare
  • ouătoarele
genitiv-dativ singular
  • ouătoare
  • ouătoarei
plural
  • ouătoare
  • ouătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: ouătoare (s.f.)
ouătoare1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ouătoare
  • ouătoarea
plural
  • ouătoare
  • ouătoarele
genitiv-dativ singular
  • ouătoare
  • ouătoarei
plural
  • ouătoare
  • ouătoarelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ouătoare, ouătoareadjectiv feminin

  • 1. (Despre păsări) Care produce (multe) ouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Găină ouătoare. DLRLC
etimologie:
  • Oua + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

ouătoare, ouătoaresubstantiv feminin

  • 1. Găină aflată în perioada de producere a ouălor. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Bune ouătoare, am încuviințat eu, ca unul ce eram dator să știu toate. SADOVEANU, A. L. 159. DLRLC
  • 2. ironic Femeie gravidă. Argou
etimologie:
  • Oua + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.