OTUZBÍR s. n. (Înv.) 1. Joc de cărți în care cel ce totalizează treizeci și unu de puncte câștigă partida. 2. (În expr.) Cu otuzbirul = cu forța, forțat; cu asprime. – Din tc. otuzbir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

otuzbír (-ruri), s. n. – 1. Un anumit joc de cărți. – 2. Violență, abuz de putere, lipsă de considerație. Tc. otuz bir „31” (Lokotsch 1600; Bogrea, Dacor., IV, 836; Candrea; Graur, GS, VI, 333).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

otuzbír s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink