8 definiții pentru otrățel-de-apă / otrățelul-bălților

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OTRĂȚEL, otrăței, s. m. (Bot.) Roibă. ◊ Compus: otrățel-de-apă sau otrățelul-bălților = plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris).Cf. magh. atracél.

OTRĂȚEL, otrăței, s. m. (Bot.) Roibă. ◊ Compus: otrățel-de-apă sau otrățelul-bălților = plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris).Cf. magh. atracél.

OTRĂȚEL s. m. (Bot.) Roibă. Ia otrățel, o buruiană ce crește pe lîngă drumuri. ȘEZ. III 148. ◊ Compus: otrățel-de-apă (sau otrățelul-bălților) = plantă erbacee plutitoare, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

otrățel-de-a (plantă) (desp. o-tră-) s. m., pl. otrăței-de-a, art. otrățeii-de-a

!otrățel-de-a (plantă) (o-tră-) s. m., pl. otrăței-de-apă, art. otrățeii-de-a

otrățel-de-a s. m. (sil. -tră-)

otrățelul-bălților (plantă) (desp. o-tră-) s. m. art., pl. otrățeii-bălților

!otrățelul-bălților (plantă) (o-tră-) s. m. art., pl. otrățeii-bălților

otrățelul-bălților s. m. (sil. -tră-)

Intrare: otrățel-de-apă / otrățelul-bălților
otrățel-de-apă substantiv masculin
  • silabație: o-tră- info
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrățel-de-a
  • otrățelul-de-a
plural
  • otrăței-de-a
  • otrățeii-de-a
genitiv-dativ singular
  • otrățel-de-a
  • otrățelului-de-a
plural
  • otrăței-de-a
  • otrățeilor-de-a
vocativ singular
plural
otrățelul-bălților substantiv masculin articulat
  • silabație: o-tră- info
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrățelul-bălților
plural
  • otrățeii-bălților
genitiv-dativ singular
  • otrățelului-bălților
plural
  • otrățeilor-bălților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

otrățel-de-apă, otrăței-de-asubstantiv masculin
otrățelul-bălțilorsubstantiv masculin articulat

  • 1. Plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris). DEX '09 DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic