3 definiții pentru otașniță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

otașniță sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~țe / E: ns cf otaștină] (Înv) Otaștină.

OTAȘNIȚĂ, otașnițe, s. f. (Înv.) Dijmă în natură plătită proprietarului unei vii luate în arendă. – Comp. sb. otiština.

otáșniță și (vechĭ) otáștină f., pl. e (vsl. desentiština, decĭmă, zecĭuĭală, și otdesentĭstovati, adazecĭuĭală, d. desentĭ, zece. V. desetină). Zecĭuĭală (10 orĭ maĭ mult orĭ maĭ puțin la sută) din ceĭa ce cîștigĭ, prinzĭ, culegĭ (plată în natură): ținea via în otașniță (Adev. Lit. 1930, 8 Ian. 3, 2, Bz.).

Intrare: otașniță
otașniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otașniță
  • otașnița
plural
  • otașnițe
  • otașnițele
genitiv-dativ singular
  • otașnițe
  • otașniței
plural
  • otașnițe
  • otașnițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

otașniță, otașnițesubstantiv feminin

  • 1. învechit Dijmă în natură plătită proprietarului unei vii luate în arendă. DLRM
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.