3 definiții pentru otașniță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
otașniță sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~țe / E: ns cf otaștină] (Înv) Otaștină.
OTAȘNIȚĂ, otașnițe, s. f. (Înv.) Dijmă în natură plătită proprietarului unei vii luate în arendă. – Comp. sb. otiština.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
otáșniță și (vechĭ) otáștină f., pl. e (vsl. desentiština, decĭmă, zecĭuĭală, și otdesentĭstovati, adazecĭuĭală, d. desentĭ, zece. V. desetină). Zecĭuĭală (10 orĭ maĭ mult orĭ maĭ puțin la sută) din ceĭa ce cîștigĭ, prinzĭ, culegĭ (plată în natură): ținea via în otașniță (Adev. Lit. 1930, 8 Ian. 3, 2, Bz.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: otașniță
otașniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
otașniță, otașnițesubstantiv feminin
- 1. Dijmă în natură plătită proprietarului unei vii luate în arendă. DLRM
etimologie:
- otiština DLRM