2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

osârdnici vr [At: (a. 1824) CAT. MAN. I, 262 / Pzi: ~cesc / E: osârdnic] (Îvr) A-și da silința.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OSÂRDNICI vb. v. canoni, căzni, chinui, forța, frământa, munci, necăji, osteni, sforța, sili, strădui, trudi, zbate, zbuciuma.

osîrdnici vb. v. CANONI. CĂZNI. CHINUI. FORȚA. FRĂMÎNTA. MUNCI. NECĂJI. OSTENI. SFORȚA. SILI. STRĂDUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

Intrare: osârdnicit
osârdnicit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osârdnicit
  • osârdnicitul
  • osârdnicitu‑
  • osârdnici
  • osârdnicita
plural
  • osârdniciți
  • osârdniciții
  • osârdnicite
  • osârdnicitele
genitiv-dativ singular
  • osârdnicit
  • osârdnicitului
  • osârdnicite
  • osârdnicitei
plural
  • osârdniciți
  • osârdniciților
  • osârdnicite
  • osârdnicitelor
vocativ singular
plural
Intrare: osârdnici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • osârdnici
  • osârdnicire
  • osârdnicit
  • osârdnicitu‑
  • osârdnicind
  • osârdnicindu‑
singular plural
  • osârdnicește
  • osârdniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • osârdnicesc
(să)
  • osârdnicesc
  • osârdniceam
  • osârdnicii
  • osârdnicisem
a II-a (tu)
  • osârdnicești
(să)
  • osârdnicești
  • osârdniceai
  • osârdniciși
  • osârdniciseși
a III-a (el, ea)
  • osârdnicește
(să)
  • osârdnicească
  • osârdnicea
  • osârdnici
  • osârdnicise
plural I (noi)
  • osârdnicim
(să)
  • osârdnicim
  • osârdniceam
  • osârdnicirăm
  • osârdniciserăm
  • osârdnicisem
a II-a (voi)
  • osârdniciți
(să)
  • osârdniciți
  • osârdniceați
  • osârdnicirăți
  • osârdniciserăți
  • osârdniciseți
a III-a (ei, ele)
  • osârdnicesc
(să)
  • osârdnicească
  • osârdniceau
  • osârdnici
  • osârdniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)