2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

osârdnici vr [At: (a. 1824) CAT. MAN. I, 262 / Pzi: ~cesc / E: osârdnic] (Îvr) A-și da silința.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OSÂRDNICI vb. v. canoni, căzni, chinui, forța, frământa, munci, necăji, osteni, sforța, sili, strădui, trudi, zbate, zbuciuma.

osîrdnici vb. v. CANONI. CĂZNI. CHINUI. FORȚA. FRĂMÎNTA. MUNCI. NECĂJI. OSTENI. SFORȚA. SILI. STRĂDUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

Intrare: osârdnicire
osârdnicire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osârdnicire
  • osârdnicirea
plural
  • osârdniciri
  • osârdnicirile
genitiv-dativ singular
  • osârdniciri
  • osârdnicirii
plural
  • osârdniciri
  • osârdnicirilor
vocativ singular
plural
Intrare: osârdnici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • osârdnici
  • osârdnicire
  • osârdnicit
  • osârdnicitu‑
  • osârdnicind
  • osârdnicindu‑
singular plural
  • osârdnicește
  • osârdniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • osârdnicesc
(să)
  • osârdnicesc
  • osârdniceam
  • osârdnicii
  • osârdnicisem
a II-a (tu)
  • osârdnicești
(să)
  • osârdnicești
  • osârdniceai
  • osârdniciși
  • osârdniciseși
a III-a (el, ea)
  • osârdnicește
(să)
  • osârdnicească
  • osârdnicea
  • osârdnici
  • osârdnicise
plural I (noi)
  • osârdnicim
(să)
  • osârdnicim
  • osârdniceam
  • osârdnicirăm
  • osârdniciserăm
  • osârdnicisem
a II-a (voi)
  • osârdniciți
(să)
  • osârdniciți
  • osârdniceați
  • osârdnicirăți
  • osârdniciserăți
  • osârdniciseți
a III-a (ei, ele)
  • osârdnicesc
(să)
  • osârdnicească
  • osârdniceau
  • osârdnici
  • osârdniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)