opțiuni
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

ostri1 vi [At: FRÂNCU-CANDREA, M. 103 / Pzi 3: ~rește / E: srb ostriti cf ucr гострити] (Reg; d. vreme) A se înăspri.

STRIDIE, stridii, s. f. Specie de moluscă lamelibranhiată comestibilă, cu valvele inegale, care trăiește fixată pe stânci în mările calde și temperate (Ostrea edulis). – Din ngr. strídhi.

STRIDIE ~i f. Moluscă marină comestibilă. [G.-D. stridiei; Sil. -di-e] /<ngr. strídhi

Ortografice DOOM

stridie s. f. (sil. -di-e), art. stridia (sil. -di-a), g.-d. art. stridiei; pl. stridii, art. stridiile (sil. -di-i-)

Sinonime

STRIDIE s. (ZOOL.; Ostrea edulis) (înv.) scoică de mare.

Intrare: ostrea
termen biologic (I2)
  • ostrea
Intrare: ostri
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ostri
  • ostrire
  • ostrit
  • ostritu‑
  • ostrind
  • ostrindu‑
 singular plural
  • ostrește
  • ostriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ostresc
 (să)
  • ostresc
  • ostream
  • ostrii
  • ostrisem
a II-a (tu)
  • ostrești
 (să)
  • ostrești
  • ostreai
  • ostriși
  • ostriseși
a III-a (el, ea)
  • ostrește
 (să)
  • ostrească
  • ostrea
  • ostri
  • ostrise
plural I (noi)
  • ostrim
 (să)
  • ostrim
  • ostream
  • ostrirăm
  • ostriserăm
  • ostrisem
a II-a (voi)
  • ostriți
 (să)
  • ostriți
  • ostreați
  • ostrirăți
  • ostriserăți
  • ostriseți
a III-a (ei, ele)
  • ostresc
 (să)
  • ostrească
  • ostreau
  • ostriră
  • ostriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)