ÓSTIUM s.n. v. ostie² [în DN].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÓSTIUM s. n. 1. (anat.) orificiu. ◊ orificiu care face să comunice între ele cele două auricule ale inimii. 2. deschidere asemănătoare gurii, la spongieri. (< lat., fr. ostium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÓSTIUM s. v. por.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink