OSTENSÓRIU s.n. (Bis.) Piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. [Pron. -riu. / < fr. ostensoir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OSTENSÓRIU s. n. piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. (< fr. ostensoir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink