3 definiții pentru ostensoriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ostensoriu sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr ostensoir] Piesă de orfevrărie în formă de cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia.
OSTENSORIU s.n. (Bis.) Piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. [Pron. -riu. / < fr. ostensoir].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSTENSORIU s. n. piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. (< fr. ostensoir)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: ostensoriu
| substantiv neutru (N53) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ostensoriusubstantiv neutru
- 1. Piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. DN
etimologie:
- ostensoir DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.