opțiuni
  • info

10 definiții pentru ostensibil

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSTENSIBIL, -Ă, ostensibili, -e, adj. Care se poate arăta sau vedea; vizibil; p. ext. evident. – Din fr. ostensible.

ostensibil, ~ă a [At: MAIORESCU, D. II, 122 / Pl: ~i, ~e / E: fr ostensible] (Rar) 1 Care poate fi arătat. 2 Care se poate vedea bine, lămurit Si: vizibil. 3 (Pex) Evident.

OSTENSIBIL, -Ă, ostensibili, -e, adj. (Rar) Care se poate arăta sau vedea; vizibil; p. ext. evident. – Din fr. ostensible.

OSTENSIBIL, -Ă adj. (Franțuzism) Vizibil; (p. ext.) evident. [< fr. ostensible].

OSTENSIBIL, -Ă adj. vizibil; (p. ext.) evident. (< fr. ostensible)

ostensibil a. 1. ce se poate arăta; 2. ce oricine poate vedea, invederat.

*ostensíbil, -ă adj. (fr. ostensible, cuv. de formațiune greșită în locu vechĭuluĭ ostensif). Răŭ zis îld. ostentativ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ostensibil adj. m., pl. ostensibili; f. ostensibilă, pl. ostensibile

ostensibil adj. m., pl. ostensibili; f. ostensibilă, pl. ostensibile

ostensibil adj. m., pl. ostensibili; f. sg. ostensibilă, pl. ostensibile

Intrare: ostensibil
ostensibil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostensibil
  • ostensibilul
  • ostensibilu‑
  • ostensibilă
  • ostensibila
plural
  • ostensibili
  • ostensibilii
  • ostensibile
  • ostensibilele
genitiv-dativ singular
  • ostensibil
  • ostensibilului
  • ostensibile
  • ostensibilei
plural
  • ostensibili
  • ostensibililor
  • ostensibile
  • ostensibilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ostensibil, ostensibilăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.