OSTÁȘ, ostași, s. m. Persoană care servește în armată, care face serviciul militar; oștean, soldat; militar. ♦ Fig. Militant, luptător (pentru o cauză). – Oaste + suf. -aș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OSTÁȘ ~i m. 1) Persoană care face serviciul militar sau face parte din cadrul armatei; soldat; militar. 2) fig. Luptător activ pentru o cauză; militant; combatant. /oaste + suf. ~aș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OSTÁȘ s. militar, oștean, soldat, (Transilv.) cătană, (în unele colinde) stratiot, (înv.) săgar, voinic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ostáș s. m., pl. ostáși
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

feméie-ostáș s.f. Femeie care luptă ca ostaș ◊ „«Femeia-ostaș».” Gaz.lit. 20 IX 62 p. 8 (din femeie + ostaș; cf. fr. femme-soldat; DMN, DMC 1968)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink