3 definiții pentru osmangiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
osmangiu sm [At: M. COSTIN, ap. ȘIO II2, 92 / Pl: ~ii / E: osmanlâu, css] (Îvr) Turc.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OSMANGIU s. v. turc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
osmangiu s. v. TURC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: osmangiu
osmangiu substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)