5 definiții pentru osebitură

Explicative DEX

osebitu sf [At: N. TEST. (1648) / V: (îrg) us~ / Pl: ~i / E: osebi2 + -tură] (Înv) Diferență.

usebitu sf vz osebitură

Sinonime

OSEBITU s. v. deosebire, diferență.

osebitu s. v. DEOSEBIRE. DIFERENȚĂ.

Arhaisme și regionalisme

OSEBITURĂ s. f. (Trans. SV) Diferență, deosebire. N-ați făcut usebituri. N. TEST. (1648). Au nu face cu această osîbitură micșorare marele pre purtătura de grije a lui Dumnezău? SA, 76r; cf. SA, 76v, 77r. Variante: usebitură (N. TEST. 1648). Etimologie: osebi + suf. -tură.

Intrare: osebitură
osebitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osebitu
  • osebitura
plural
  • osebituri
  • osebiturile
genitiv-dativ singular
  • osebituri
  • osebiturii
plural
  • osebituri
  • osebiturilor
vocativ singular
plural
usebitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.