2 intrări
12 definiții
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORĂȘENIZA, orășenizez, vb. I. Refl. (Rar) A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor, a se adapta la viața orășenească, a deveni orășean; a se urbaniza. – Orășean + suf. -iza.
ORĂȘENIZA, orășenizez, vb. I. Refl. (Rar) A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor, a se adapta la viața orășenească, a deveni orășean; a se urbaniza. – Orășean + suf. -iza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
orășeniza vr [At: BUL. FIL. VI, 54 / Pzi: ~zez / E: orășean + -iza] (Rar) A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor Si: a se urbaniza.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORĂȘENIZA, orășenizez, vb. I. Refl. (Rar) A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A ORĂȘENIZA ~ez tranz. A face să se orășenizeze. /orășean + suf. ~iza
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ORĂȘENIZA mă ~ez intranz. 1) (despre localități rurale) A deveni oraș; a căpăta trăsături orășenești; a se urbaniza. 2) (despre persoane) A deveni orășean; a-și însuși modul de viață și de conduită al orășenilor; a se urbaniza. /orășean + suf. ~iza
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orășeniza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. orășenizez, 3 orășenizează; conj. prez. 1 sg. să orășenizez, 3 să orășenizeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
orășeniza (a ~) vb., ind. prez. 3 orășenizează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orășeniza vb., ind. prez. 1 sg. orășenizez, 3 sg. și pl. orășenizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ORĂȘENIZARE s. v. urbanizare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ORĂȘENIZARE s. urbanizare, (rar) citadinizare. (~ unei populații.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORĂȘENIZA vb. v. urbaniza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ORĂȘENIZA vb. a (se) urbaniza, (rar) a (se) citadiniza, a (se) tîrgoveți.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
orășenizare, orășenizărisubstantiv feminin
- 1. Citadinizare, urbanizare. Sinonimesinonime: citadinizare urbanizare
orășeniza, orășenizezverb
- 1. A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor, a se adapta la viața orășenească, a deveni orășean; a se urbaniza. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: citadiniza târgoveți urbaniza
etimologie:
- Orășean + sufix -iza. DEX '98 DEX '09