opțiuni
  • info

12 definiții pentru orășel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORĂȘEL, orășele, s. n. Diminutiv al lui oraș; oraș mic. – Oraș + suf. -el.

ORĂȘEL, orășele, s. n. Diminutiv al lui oraș; oraș mic. – Oraș + suf. -el.

orășel sn [At: GOLESCU, Î. 12 / V: (înv) oroș~ / Pl: ~e / E: oraș + -el] 1-2 (Șhp) Oraș (1) (mic) Si: (pop) orășior (1-2), (rar) orășuț (1-2).

ORĂȘEL, orășele, s. n. Diminutiv al lui oraș; oraș mic. Existența lor se arăta însă și mai avară ca în orășelul de provincie. C. PETRESCU, C. V. 95. Acum s-a ridicat un orășel, cu grădini, oteluri și băi, în mijlocul acestei cîmpii nisipoase. VLAHUȚĂ, O. A. II 124. O să fac din orășelul acesta un ermitagiu de odihnă și de plăcere. NEGRUZZI, S. I 309.

ORĂȘEL ~e n. (diminutiv de la oraș) Localitate de tip orășenesc. ~ studențesc. /oraș + suf. ~el

orășel m. oraș mic, comună urbană.

orășél n., pl. e (d. oraș). Oraș mic.

oroșel sn vz orășel

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

orășel s. n., pl. orășele

orășel s. n., pl. orășele

orășel s. n., pl. orășele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORĂȘEL s. târg. (Un ~ de provincie.)

ORĂȘEL s. tîrg. (Un ~ de provincie.)

Intrare: orășel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orășel
  • orășelul
  • orășelu‑
plural
  • orășele
  • orășelele
genitiv-dativ singular
  • orășel
  • orășelului
plural
  • orășele
  • orășelelor
vocativ singular —
plural —
oroșel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orășel, orășelesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui oraș; oraș mic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: târg
    • format_quote Existența lor se arăta însă și mai avară ca în orășelul de provincie. C. PETRESCU, C. V. 95. DLRLC
    • format_quote Acum s-a ridicat un orășel, cu grădini, oteluri și băi, în mijlocul acestei cîmpii nisipoase. VLAHUȚĂ, O. A. II 124. DLRLC
    • format_quote O să fac din orășelul acesta un ermitagiu de odihnă și de plăcere. NEGRUZZI, S. I 309. DLRLC
etimologie:
  • Oraș + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.