2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORÂNDUITOR, -OARE, orânduitori, -oare, s. m. și f. (Înv.) Persoană care orânduiește, care organizează; organizator. [Pr.: -du-i-] – Orândui + suf. -tor.
ORÂNDUITOR, -OARE, orânduitori, -oare, s. m. și f. (Înv.) Persoană care orânduiește, care organizează; organizator. [Pr.: -du-i-] – Orândui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orânduitoare (înv.) (desp. -du-i-) s. f., g.-d. art. orânduitoarei; pl. orânduitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*orânduitoare (înv.) (-du-i-) s. f., g.-d. art. orânduitoarei; pl. orânduitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orânduitor adj. m., pl. orânduitori; f. sg. și pl. orânduitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ORÂNDUITOR s. v. organizator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
orînduitor s. v. ORGANIZATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
orânduitor, orânduitorisubstantiv masculin orânduitoare, orânduitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care orânduiește, care organizează. DEX '09 DEX '98sinonime: organizator
etimologie:
- Orândui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09