opțiuni
  • info
14 definiții pentru orândar

Explicative DEX

ORÂNDAR, orândari, s. m. (Înv., reg.) 1. Arendaș. 2. Cârciumar, hangiu. – Orândă2 + suf. -ar. Cf. ucr. orendar.

ORÂNDAR, orândari, s. m. (Înv., reg.) 1. Arendaș. 2. Cârciumar, hangiu. – Orândă2 + suf. -ar. Cf. ucr. orendar.

orândar sm [At: (a. 1742) BUL. COM. IST. I, 224 / V: (reg) ~al, ~iu / Pl: ~i / E: orândă + -ar] (Înv; Mol) 1 Arendaș. 2 Cârciumar.

ORÂNDAR ~i m. înv. 1) Persoană care lua ceva în arendă; arendaș. 2) Persoană care ține o cârciumă; cârciumar. /orândă + suf. ~ar

orândar m. Mold. cârciumar de sat: jupân Moise, orândarul satului AL.

orândal sm vz orândar

orândariu sm vz orândar

❍ORÎNDAR sm. Mold. Cîrciumar (la sat), cel ce ține o cîrciumă cu arendă: știi d-ta că afară decît orîndariu nu poate nime să vîndă băuturi în sat? (ALECS.); îl ispitea să afle cu ce se îndeletnicește ~ul cel nou (SAD.) [rut. orendar].

ORÎNDAR, orîndari, s. m. (Regional) Cîrciumar. Au trimis pe Gavrilaș cu haitașii la orîndă la Ghindăoani, ca să le deie orîndarul cîte-un gologan oricîte-un păhărel de băutură. SADOVEANU, N. F. 70. A fost pe rînd băiat în procopseală, ucenic, ajutor, vătaf, orîndar. C. PETRESCU, A. R. 190.

orîndár m. (d. orîndă 2; și rut. orendár). Nord. Cîrcĭumă de sat.

Ortografice DOOM

orândar (înv., reg.) s. m., pl. orândari

orândar (înv., reg.) s. m., pl. orândari

orândar s. m., pl. orândari

Sinonime

ORÂNDAR s. v. arendaș

orîndar s. v. ARENDAȘ.

Intrare: orândar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orândar
  • orândarul
  • orândaru‑
plural
  • orândari
  • orândarii
genitiv-dativ singular
  • orândar
  • orândarului
plural
  • orândari
  • orândarilor
vocativ singular
  • orândarule
  • orândare
plural
  • orândarilor
orândal
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
orândariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orândar, orândarisubstantiv masculin

învechit regional
  • 1. Arendaș. DEX '98
    sinonime: arendaș
  • 2. Cârciumar, hangiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cârciumar hangiu
    • format_quote Au trimis pe Gavrilaș cu haitașii la orîndă la Ghindăoani, ca să le deie orîndarul cîte-un gologan ori cîte-un păhărel de băutură. SADOVEANU, N. F. 70. DLRLC
    • format_quote A fost pe rînd băiat în procopseală, ucenic, ajutor, vătaf, orîndar. C. PETRESCU, A. R. 190. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.