2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORZOAICĂ s. f. Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii; orzoaie (Hordeum distichon). ◊ Compus: orzoiacă-de-baltă = plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin-curgătoare, cu frunze liniare îngrămădite la baza tulpinii și cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis).Orz + suf. -oaică.

ORZOAICĂ s. f. Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii; orzoaie (Hordeum distichon). ◊ Compus: orzoiacă-de-baltă = plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin-curgătoare, cu frunze liniare îngrămădite la baza tulpinii și cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis).Orz + suf. -oaică.

orzoaică sf [At: I. IONESCU, P. 242 / V: (reg) ~zaică / E: orz + -oaică] 1 Specie de orz cu spicul format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât boabele orzului Si: orzoaie (Hordeum distichum). 2 (Pop; îc) ~-de-baltă Plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin curgătoare (Vallisneria spiralis). 3 Arpacaș.

ORZOAICĂ s. f. Specie de orz al cărui spic e format numai din două rînduri de boabe, mai mari și mai bogate în amidon decît boabele orzului (Hordeum distichum); orzoaie. Un neam nou introdus de cîțiva ani și numit orzoaică. IONESCU, P. 242.

ORZOAICĂ f. 1) Orz al cărui spic este format numai din două rânduri de boabe. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. [G.-D. orzoaicei] /orz + suf. ~oaică

orzoaică f. 1. orz cu două sau cu șase rânduri; 2. orzișor pentru supă.

orzoáĭcă (oaĭ o silabă) f., pl. e (d. orz). Un fel de orz cu boabe maĭ marĭ și cu doŭă rîndurĭ de boabe în spic.

ALAC (pl. -ce) sn. 🌿 1 Varietate de grîu, cu spicul lung și rar, care poate fi cu mustăți sau fără mustăți; bobul e îmbrăcat cu o coajă groasă și aspră, obtuză și prevăzută cu un mic dinte la vîrf; din alac se face făină, precum și o scrobeală aproape tot așa de frumoasă ca și cea de orez (Tri icum spelta) (🖼 50): Frunză verde trei ~e, Fă-mă Doamne, ce mi-i face (IK.-BRS.) 2 Mold. = ORZOAICĂ: orzul ce se seamănă de cu toamnă se numește în Moldova-de-Jos ~ (ION.) 3 Trans. ~ ROȘU = TENCHIU.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

orzoaică s. f., g.-d. art. orzoaicei

orzoaică s. f., g.-d. art. orzoaicei

orzoaică s. f., g.-d. art. orzoaicei

orzoaică-de-baltă (plantă) s. f., g.-d. art. orzoaicei-de-baltă

orzoaică-de-baltă (plantă) s. f., g.-d. art. orzoaicei-de-baltă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORZOAICĂ s. (BOT.) 1. (Hordeum distichon) orzoaie. 2. orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis) = (reg.) sârmuliță.

ORZOAICĂ s. (BOT.) 1. (Hordeum distichon) orzoaie. 2. orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis) = (reg.) sîrmuliță.

Intrare: orzoaică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orzoaică
  • orzoaica
plural
genitiv-dativ singular
  • orzoaice
  • orzoaicei
plural
vocativ singular
plural
orzaică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: orzoaică-de-baltă
orzoaică-de-baltă substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orzoaică-de-baltă
  • orzoaica-de-baltă
plural
genitiv-dativ singular
  • orzoaice-de-baltă
  • orzoaicei-de-baltă
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orzoaicăsubstantiv feminin

  • 1. Specie de orz al cărei spic este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și folosite la fabricarea berii (Hordeum distichon). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: orzoaie
etimologie:
  • Orz + sufix -oaică. DEX '98 DEX '09

orzoaică-de-baltăsubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee care crește în apele stătătoare sau lin-curgătoare, cu frunze liniare îngrămădite la baza tulpinii și cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis). DEX '09
    sinonime: sârmuliță

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic