opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORZAR, (1) orzare, s. n., (2) orzari, s. m. 1. S. n. (Rar) Orzărie (2). 2. S. m. (Înv.) Negustor de orz. – Orz + suf. -ar.

orzar [At: POLIZU / Pl: (1) ~i, (2) ~e / E: orz + -ar] 1 sm Vânzător de orz. 2-3 sn Orzărie (1-2).

ORZAR, (1) orzare, s. n., (2) orzari, s. m. 1. S. n. Orzărie (2). 2. S. m. Negustor de orz. – Orz + suf. -ar.

ORZAR1, orzari, s. m. Negustor de orz. Îmbrăcat ca toți orzarii și tîrgoveții... făcu semn cu mîna, pe care lăutarii îl înțeleseră. CAMIL PETRESCU, O. II 82. Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar. CARAGIALE, M. 45.

ORZAR2, orzare, s. n. Orzărie (2).

ORZAR ~e n. Încăpere în care se păstrează orzul. /orz + suf. ~ar

orzar m. negustor de orz. [Lat. HORDEARIUS]. ║ n. hambar pentru orz.

orzár m. (d. orz). Negustor de orz. S. n., pl. e. Hambar de orz.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

orzar1 (hambar) (rar) s. n., pl. orzare

orzar2 (persoană) (înv.) s. m., pl. orzari

orzar2 (hambar) (rar) s. n., pl. orzare

orzar1 (persoană) (înv.) s. m., pl. orzari

orzar (hambar) s. n., pl. orzare

orzar (persoană) s. m., pl. orzari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORZAR s. orzărie. (Ține orzul în ~.)

*ORZAR s. orzărie. (Ține orzul în ~.)

Intrare: orzar (hambar)
orzar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orzar
  • orzarul
  • orzaru‑
plural
  • orzare
  • orzarele
genitiv-dativ singular
  • orzar
  • orzarului
plural
  • orzare
  • orzarelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: orzar (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orzar
  • orzarul
  • orzaru‑
plural
  • orzari
  • orzarii
genitiv-dativ singular
  • orzar
  • orzarului
plural
  • orzari
  • orzarilor
vocativ singular
  • orzarule
  • orzare
plural
  • orzarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orzar, orzaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Orz + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

orzar, orzarisubstantiv masculin

  • 1. învechit Negustor de orz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îmbrăcat ca toți orzarii și tîrgoveții... făcu semn cu mîna, pe care lăutarii îl înțeleseră. CAMIL PETRESCU, O. II 82. DLRLC
    • format_quote Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar. CARAGIALE, M. 45. DLRLC
etimologie:
  • Orz + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.