5 definiții pentru ortotonus
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORTOTONUS, ortotonusuri, s. n. Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului. – Din fr. orthotonos.
ORTOTONUS, ortotonusuri, s. n. Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului. – Din fr. orthotonos.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ortotonus sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fr orthotonos] Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORTOTONUS s.n. (Med.) Varietate de tetanos caracterizată printr-o contracție a musculaturii corpului, trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. [< fr. orthotonos, cf. gr. orthos – drept, tonos – tensiune].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORTOTONUS s. n. varietate de tetanos caracterizată prin contracția musculaturii corpului, a trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. (< fr. orthotonos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ortotonus s. n. pl. ortotonusuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ortotonus, ortotonusurisubstantiv neutru
- 1. Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- orthotonos DEX '09 DEX '98 DN