ORTOTÓNUS, ortotonusuri, s. n. Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului. – Din fr. orthotonos.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORTOTÓNUS s.n. (Med.) Varietate de tetanos caracterizată printr-o contracție a musculaturii corpului, trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. [< fr. orthotonos, cf. gr. orthos – drept, tonos – tensiune].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORTOTÓNUS s. n. varietate de tetanos caracterizată prin contracția musculaturii corpului, a trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. (< fr. orthotonos)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ortotónus s. n. pl. ortotónusuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink