ORTOSTATÍSM s. n. (Med.) Menținere a corpului în poziția verticală. – Din fr. orthostatisme.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORTOSTATÍSM s.m. Poziția verticală, în picioare, a corpului. [< fr. orthostatisme].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORTOSTATÍSM s. n. poziție verticală a corpului uman. (< fr. orthostatisme)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ortostatísm s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ortostatísm s.m. (med.) Poziția verticală a corpului ◊ „Dacă vrei să fii cosmonaut [...] proba în centrifugă, proba de ortostatism (destinată să verifice reacțiile cardiovasculare la presiuni diferite), testul de verificare a integrității sistemului respiratoriu [...]” R.l. 18 II 78 p. 6 (din fr. orthostatisme; DZ; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink