2 definiții pentru ortorocă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORTOROCĂ s. f. rocă metamorfică rezultată prin transformarea rocilor eruptive. (< engl. orthorock)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ortorocă s. f., pl. ortoroci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ortorocă
ortorocă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ortorocă, ortorocisubstantiv feminin
- 1. Rocă metamorfică rezultată prin transformarea rocilor eruptive. MDN '00
etimologie:
- orthorock MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.