4 definiții pentru «ortăcie»   declinări

ORTĂCÍE, ortăcii, s. f. (Reg.) Tovărășie, asociere, prietenie. – Ortac + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORTĂCÍE ~i f. reg. Legătură întemeiată pe raporturile dintre ortaci; tovărășesc; prietenesc. [G.-D. ortăciei] /ortac + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORTĂCÍE s. v. amiciție, asociație, asociere, întovărășire, prietenie, tovarășie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ortăcíe s. f., art. ortăcía, g.-d. art. ortăcíei; pl. ortăcíi, art. ortăcíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink