ORONÍM s. n. oronimic. (< fr. oronyme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oroním s. n., (sil. mf. or-), pl. oroníme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink