OROGENÉTIC, -Ă, orogenetici, -ce, adj. Orogenic. – Din orogeneză (după genetic).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

OROGENÉTIC ~că (~ci, ~ce) v. OROGENIC. /Din orogeneză
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OROGENÉTIC, -Ă adj. Orogenic. [Cf. germ. orogenetisch].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OROGENÉTIC, -Ă adj. referitor la orogeneză; orogenic. (< germ. orogenetisch)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OROGENÉTIC adj. v. orogenic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

orogenétic adj. → genetic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink