mălurici ssp [At: PANȚU, PL. / E: mălură + -ici] (Reg) 1 Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu rizom noduros, cu flori roz-purpurii dispuse în racem și cu fructul ca o păstaie care, la maturitate, are culoarea brună Si: măzărichea-cucului, orăstică (Orobus variegatus). 2 Orăstică (Orobus niger).

MĂLURICI s. m. pl. Plantă erbacee cu rizom noduros, cu flori roz-purpurii și cu fructul o păstaie, care are la maturitate culoarea brună (Orobus variegatus). – Mălură + suf. -ici.

ORĂSTICĂ, orăstici, s. f. Numele a două plante erbacee din familia leguminoaselor, cu flori roșii-purpurii la început, apoi albastre; măzăriche neagră (Lathyrus niger și vernus). [Var.: orăștică s. f.] – Et. nec.

PUPĂZĂ, pupeze, s. f. 1. Pasăre insectivoră migratoare, cu penaj pestriț, cu ciocul lung și curbat și cu o creastă de pene mari, portocalii, în vârful capului (Upupa epops). ◊ Expr. A-i merge (cuiva) gura ca pupăza = a vorbi mult, a fi flecar. A-i cânta (cuiva) pupăza = a-i merge rău, a nu avea noroc. 2. Fig. (Fam.) Persoană flecară. ♦ Femeie îmbrăcată sau fardată strident; p. ext. femeie de moravuri ușoare. 3. (Reg.) Colac (în formă de pasăre sau de cuib de pasăre). ◊ Expr. Colac peste pupăză sau pupăză peste colac, se spune când peste un necaz deja existent vine altul (și mai mare). – Cf. alb. pupëzë.

MĂLURICI ~ m. Plantă erbacee meliferă cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze penate și fructe păstăi, care crește prin pădurile de stejar și carpen; măzăriche-neagră; orăstică. /mălură + suf. ~ici

ORĂSTICĂ ~ci f. Plantă erbacee meliferă cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze penate și cu fructele păstăi, care crește prin pădurile de stejar și de carpen; măzăriche-neagră. /Orig. nec.

PUPĂZĂ ~eze f. 1) Pasăre migratoare de talie mică, cu cioc lung, subțire și puțin încovoiat, cu moț stufos și înalt (în evantai) pe cap și cu penaj divers colorat. 2) fig. Femeie fardată sau îmbrăcată țipător. 3) fig. fam. Persoană guralivă. 4) reg. Colac asemănător la formă cu o pasăre (sau cu un cuib de păsări). ◊ Colac peste ~ v. COLAC. [G.-D. pupezei] /cf. alb. pupëzë

mălurici s. m., pl. mălurici

orăstică s. f., g.-d. art. orăsticii; pl. orăstici

MĂLURICI s. pl. v. orăstică.

MĂLURICI s. pl. (BOT.; Orobus variegatus) (reg.) orăstică, măzărichea-cucului.

ORĂSTICĂ s. v. mălurici.

ORĂSTICĂ s. (BOT.; Orobus sau Lathyrus niger) (reg.) mălurici (pl.), pupăgioară, pupezele (pl.), pupezoi, linte-neagră, mazăre-pădureață, măzărichea-cucului, măzăriche-neagră.

PUPĂZĂ s. 1. (ORNIT.; Upupa epops) (glumeț) cuc-armenesc. 2. (BOT.; Orobus vernus) (reg.) pupăgioară, pupezele (pl.), pupezoi.

PUPĂZĂ s. v. cicatrice, cocotă, curvă, femeie de stradă, gură, prostituată, semn, târfă, urmă.

Lathyrus laevigatus (Waldst. et Kit.) Fritsch [syn. L. luteus (L.) Peterm.; Orobus luteus L.]. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori galbene-aurii la început apoi galbene-brunii, 3-12 în racem. Frunze cu 4-5 perechi de foliole, mari, ovat-ascuțite, verzi-mat pe partea superioară, glabre, verzi-Cenușii pe cea inferioară, păroase. Pețiol terminat cu o aristă. Plantă înaltă pînă la 0,65 m.

Lathyrus niger (L.) Bernh., (syn. Orobus niger L.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori purpurii pînă la maro-închis, dispuse în raceme, 3-10 flori. Frunze cu 4-5 perechi de foliole eliptice, lungi de 2--4 cm, verzi- închis, pe partea, inferioară verzi-albăstrui, margini glabre. Tulpină muchiată, ramificată, nearipată.