opțiuni
  • info

10 definiții pentru ornamentică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORNAMENTICĂ s. f. 1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe și a dispune ornamentele în arhitectură și în arta aplicată. 2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. 3. (Muz.) Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. – Din germ. Ornamentik.

ORNAMENTICĂ s. f. 1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe și a dispune ornamentele în arhitectură și în arta aplicată. 2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. 3. (Muz.) Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. – Din germ. Ornamentik.

ornamentică sf [At: PÂRVAN, G. 420 / Pl: ? / E: ger Ornamentik] 1-2 (Rar) Ornamentație (2-3). 3 (Muz) Totalitate a sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. corectat(ă)

ORNAMENTICĂ s.f. 1. Mod de concepere și de dispunere a motivelor ornamentale (în arhitectură și artele decorative) specifice unui popor sau unui stil; arta ornamentației. ♦ Totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. 2. (Muz.) Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. [Gen. -cii. / < germ. Ornamentik].

ORNAMENTICĂ s. f. 1. mod de concepere și de dispunere a motivelor ornamentale (în arhitectură și artele decorative); arta ornamentației. 2. totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor, unui stil. 3. (muz.) totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. (< germ. Ornamentik)

ORNAMENTICĂ f. 1) Ansamblu de elemente ornamentale (specifice unui popor, unui stil sau unei opere). 2) Totalitate a sunetelor care împodobesc linia melodică principală. /<germ. Ornamentik

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ornamentică s. f., g.-d. art. ornamenticii

ornamentică s. f., g.-d. art. ornamenticii

ornamentică s. f., g.-d. art. ornamenticii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORNAMENTICĂ s. v. artă decorativă.

ORNAMENTICĂ s. artă aplicată, artă decorativă.

Intrare: ornamentică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ornamentică
  • ornamentica
plural — —
genitiv-dativ singular
  • ornamentici
  • ornamenticii
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ornamenticăsubstantiv feminin

  • 1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe și a dispune ornamentele în arhitectură și în arta aplicată. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. muzică Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.