opțiuni
  • info

11 definiții pentru oripilație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORIPILAȚIE s. f. (Med.; rar) Reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie. – Din fr. horripilation.

ORIPILAȚIE s. f. (Med.; rar) Reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie. – Din fr. horripilation.

oripilație sf [At: DN / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr horripilation] (Med; frr) Șoc nervos cauzat de frică sau de repulsie.

ORIPILAȚIE s.f. (Med.) Șoc, reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie, care face să se zbîrlească părul. [Gen. -iei, var. horipilație, oripilațiune s.f. / cf. fr. horripilation].

ORIPILAȚIE s. f. reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie, care face să se zbârlească părul. (< fr. horripilation)

horipilație sf vz oripilație

oripilațiune sf vz oripilație

HORIPILAȚIE s.f. v. oripilație.

ORIPILAȚIUNE s.f. v. oripilație.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oripilație (desp. -ți-e) s. f., art. oripilația (desp. -ți-a), g.-d. oripilații, art. oripilației

oripilație (-ți-e) s. f., art. oripilația (-ți-a), g.-d. oripilații, art. oripilației

oripilație s. f. (sil. -ți-e), art. oripilația (sil. -ți-a), g.-d. oripilații, art. oripilației

Intrare: oripilație
oripilație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oripilație
  • oripilația
plural
  • oripilații
  • oripilațiile
genitiv-dativ singular
  • oripilații
  • oripilației
plural
  • oripilații
  • oripilațiilor
vocativ singular —
plural —
oripilațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oripilațiune
  • oripilațiunea
plural
  • oripilațiuni
  • oripilațiunile
genitiv-dativ singular
  • oripilațiuni
  • oripilațiunii
plural
  • oripilațiuni
  • oripilațiunilor
vocativ singular —
plural —
horipilație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horipilație
  • horipilația
plural
  • horipilații
  • horipilațiile
genitiv-dativ singular
  • horipilații
  • horipilației
plural
  • horipilații
  • horipilațiilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oripilație, oripilațiisubstantiv feminin

  • 1. medicină rar Reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.