ORIPILÁ, oripilez, vb. I. Tranz. (Livr.) A îngrozi. ♦ A indispune, a supăra foarte tare. – Din fr. horripiler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIPILÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A înfiora, a îngrozi, a teroriza. [Var. horipila vb. I. / < fr. horripiler, cf. lat. horripilari – a avea părul ridicat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIPILÁ vb. tr. a înfiora, a îngrozi. ◊ (fig.) a exaspera. (< fr. horripiler, lat. horripilari)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oripilá vb., ind. prez. 1 sg. oripiléz, 3 sg. și pl. oripileáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink