8 definiții pentru orientator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORIENTATOR, -OARE, orientatori, -oare, adj. (Rar) Care indică direcția, care orientează. [Pr.: -ri-en-] – Orienta + suf. -tor.
ORIENTATOR, -OARE, orientatori, -oare, adj. (Rar) Care indică direcția, care orientează. [Pr.: -ri-en-] – Orienta + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
orientator, ~oare a [At: PUȘCARIU, L. R. I, 169 / V: (îrg) ~tător / P: ~ri-en~ / Pl: ~i, ~oare / E: orienta + -tor] (Rar; îf orientător) Care indică direcția.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORIENTATOR, -OARE adj. Care indică direcția, care orientează. [Pron. -ri-en-. / cf. it. orientatore].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORIENTATOR, -OARE adj. care indică direcția. (< orienta + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orientător, ~oare a vz orientator
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orientator (rar) (desp. -ri-en-) adj. m., pl. orientatori; f. sg. și pl. orientatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
orientator (rar) (-ri-en-) adj. m., pl. orientatori; f. sg. și pl. orientatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orientator adj. m. (sil. -ri-en-), pl. orientatori; f. sg. și pl. orientatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: o-ri-en-
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
orientator, orientatoareadjectiv
- 1. Care indică direcția, care orientează. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Orienta + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.