12 intrări
- Agapanthus orientalis
- Ampelopsis orientalis
- Calvoa orientalis
- Colutea orientalis
- Crataegus orientalis
- Hyacinthus orientalis
- Inula orientalis
- Liquidambar orientalis
- Matteucia orientalis
- Picea orientalis
- Platanus orientalis
- Thuja orientalis
12 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Agapanthus orientalis Leighton. Specie care înflorește în iun.-aug. Flori albastre, cca 100, în umbelă, pe o tulpină înaltă, robustă, pînă la 1,20 m înălțime. Frunze (lungi de cca 70 cm, late de cca 5 cm) persistente, cărnoase.
Ampelopsis orientalis (Lam.) Planch. Specie cu flori dispuse cîte 4. Frunze simplu- dublu- sau triplu-penate. Foliole, pînă la 15, pînă la 7 cm lungime, cele superioare la bază deseori rotunde. Fructe roșii. împreună cu A. brevipedunculata sînt foarte apreciate ca plante la ghivece.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Calvoa orientalis Taub. Specie ce înflorește tot timpul anului. Flori roșii, apoi violete. Frunze ovate, verzi, la bază cu nervuri roșii și margine păroasă, lung-pețiolate (pețiol roșu, cca 6,5 cm lungime). Tufă (cca 55 cm înălțime) cu tulpină sveltă și rădăcini aeriene.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Colutea orientalis Mill. (syn. C. cruenta Ait.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori; mari, roșietice sau portocalii, așezate cîte 2-5 în raceme. Frunze imparipenat-compuse, 7-11 foliole; groase, obovate, verzi-albastre, pe partea. inferioară pubescente, pe cea superioară nepubescente. Arbust (cca 2 m înălțime) cu coroană piramidală. Fruct, păstaie lungă de cca 5 cm, violetă-purpur cu vîrf bifurcat.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crataegus orientalis Pali. et M. B. Specie care înflorește în mai-iun. Flori albe. Fructe (rămîn pe plantă pînă toamna tîrziu) roșii-oranj pînă la stacojii, globuloase, mari, cu 5 sîmburi. Frunze, (cca 5 cm lungime) cu 3 lobi sau adînc-divizate, cenușii, pubescente, cu baza cuneată. Arbust (cca 4 m înălțime) cu lujerii cenușii, acoperiți cu peri moi, catifelați.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Hyacinthus orientalis L. Specie care, în cultura de cîmp, înflorește primăvara, iar la ghivece, in cultură forțată, în luna dec. Flori albe, roșii, albastre sau galbene, scurt-pedicelate, parfumate, în raceme terminale pe pedunculi cărnoși. Plantă erbacee, perenă, bulboasă, care a dat naștere la majoritatea varietăților și soiurilor de zambile, 20-40 cm înălțime, bulb sferic pînă la ovoid. Frunze bazilare lanceolate sau lanceolat-liniare, verzi, lucioase.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Inula orientalis Lam. (syn. I. glandulosa Willd.; grandiflora Willd.). Specie care înflorește vara. Flori galbene-oranj, dispuse în calatidii de pînă la 12 cm diametru, foliolele involucrului conforme, lanceolate pînă la subulate, cele interioare ciliate. Frunze oblong-eliptice, cele superioare deseori cordiforme. Tufă pînă la 1 m înălțime, tulpină simplă, foliată, pubescentă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Liquidambar orientalis Mill. Specie cu frunze cu 5-7 segmente simple, cu vîrf ascuțit sau încă o dată lobate, glabre.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Matteucia orientalis (Hook.) Trev. (syn. Struthiopteris orientalis Hook.). Specie cu frunze (80 cm lungime) pețiolate, oblong-triunghiulare, pieloase. Segmentele fertile mai groase, lucioase, maronii.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Picea orientalis (Poir.) Link, « Molid de Caucaz ». Specie cu florile femele roșii-închis-mov, cele mascule roșii. Conuri înguste, lungi pînă ia 10 cm, solzi lucioși, marginea nedințată, rotunjită. Frunze aciforme, obtuze, verzi- întunecat, lungi lucioase, drepte, lipsite de flexibilitate, întinse și dense pe lujeri, miros aromatic. Arbore foarte înalt (30-50 m înălțime), coroană piramidală formată din ramuri dispuse dens și neregulat, în verticil, trunchi drept, lujeri pubescenți, maro-închis-roșietici și muguri fără rășină. Rezistă la ger șl secetă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Platanus orientalis L. Specie cu flori mici, nesemnificative, capitulele fructifere sferice, cîte 6 pe un peduncul lung, pendente. Frunze cu 5-7 lobi adînci, sinuat-dințați, glabre, cu pețiol foarte scurt, lamina cu baza deseori cuneiformă. Arbore pînă la 30 m înălțime, scoarță verde-cenușie, ramuri lungi, divergente, atingînd des pămîntul. Ritidomul de pe trunchi se exfoliază în plăci mari.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Thuja orientalis L. (syn. Biota orientalis Endl.), « Arborele vieții ». Specie care înflorește primăvara. Conuri ovoide, verzi cu reflexe maronii, cu 6-8 solzi lemnoși, încovoiați, semințe nearipate, maro-închis. Frunze verzi-deschis, ca niște solzi, așezate imbricat, cu glande adîncite, iarna sînt maronii. Arbore piramidal, pînă la 10 m înălțime, dens-ramificat, stufos, ramuri în formă de evantai, scoarța maro-închis-roșiatică, se exfoliază.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni