ORHÍTIC, -Ă, orhitici, -ce, adj. Care aparține orhitei, privitor la orhită. – Orhită + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORHÍTIC, -Ă adj. (Med.) Referitor la orhită. [Cf. fr. orchitique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

orhític adj. m., pl. orhítici; f. sg. orhítică, pl. orhítice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink