ORGANOPATÍE s.f. Boală a organelor, însoțită de leziuni. [Gen. -iei. / < fr. organopathie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANOPATÍE s. f. afecțiune căreia îi corespunde o leziune organică. (< fr. organopathie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

organopatíe s. f., art. organopatía, g.-d. organopatíi, art. organopatíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink