căutare avansată
9 definiții pentru „organizatoric”   declinări

ORGANIZATÓRIC, -Ă, organizatorici, -ce, adj. Care ține de organizare, privitor la organizare. – Organizator + suf. -ic.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANIZATÓRIC, -Ă, organizatorici, -ce, adj. Care ține de organizare, privitor la organizare. – Organizator + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

organizatóric adj. m., pl. organizatórici; f. organizatórică, pl. organizatórice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANIZATÓRIC adj. v. structural.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANIZATÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care se referă la organizare; de organizare. /organizator + suf. ~ic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANIZATÓRIC, -Ă adj. Referitor la organizare, de organizare. [< organizator + -ic, după rus. organizaționâi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANIZATÓRIC, -Ă adj. referitor la organizare. (< organizator + -ic)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGANIZATÓRIC, -Ă, organizatorici, -e, adj. Pri­vitor la organizare, de organizare. V. organizator. Principiile organizatorice ale partidului de tip nou, elaborate pentru prima dată în istoria marxismului de V. I. Lenin, sînt temelia organizării partidului nostru. CONTEMPORANUL, S. II 1954, nr. 410, 1/1.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

organizatóric adj. m., pl. organizatórici; f. sg. organizatórică, pl. organizatórice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink