7 definiții pentru oreav

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OREAV, oreave, s. n. (Reg.) Vale prin care curge apă numai când plouă. – Et. nec.

OREAV, oreave, s. n. (Reg.) Vale prin care curge apă numai când plouă. – Et. nec.

oreav sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~vi / E: nct] (Reg) Vale.

OREAV, oreave, s. n. (Regional) Vale prin care curge apă numai cînd plouă.

oreáv n., pl. eve. Munt. est. Rîu care curge numaĭ cînd ploŭă. – În vest vălcel și vîlcel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oreav (reg.) s. n., pl. oreave

Intrare: oreav
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oreav
  • oreavul
  • oreavu‑
plural
  • oreave
  • oreavele
genitiv-dativ singular
  • oreav
  • oreavului
plural
  • oreave
  • oreavelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oreav, oreavesubstantiv neutru

  • 1. regional Vale prin care curge apă numai când plouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.