O definiție pentru «oreapă»   declinări

areápă f., pl. epe (var. din aripă). Vest. Aripa (laturea) uneĭ turme în trîmbă (în mers). – În Ml. oreapă. V. crilă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink