2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORDONATĂ, ordonate, s. f. (Mat.) A doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonate din plan sau din spațiu. ♦ Înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire. – Din fr. ordonnée.
ORDONATĂ, ordonate, s. f. (Mat.) A doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonate din plan sau din spațiu. ♦ Înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire. – Din fr. ordonnée.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
ordonată sf [At: MAIORESCU, L. 173 / V: (înv) ordin~ / Pl: ~e / E: fr ordonnée, ger Ordinate] (Mat) 1 A doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonare în plan sau în spațiu. 2 Înălțime a unui punct de pe traiectoria unei proiecții în raport cu linia de ochire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORDONATĂ, ordonate, s. f. (Mat.) Coordonata unui punct dintr-un plan, măsurată pe axa care trebuie rotită în sensul acelor unui ceasornic pentru a obține o altă axă, numită axa absciselor. ♦ Înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil, în raport cu linia de ochire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ORDONATĂ s.f. Una dintre cele două coordonate (cea verticală) care servesc pentru a determina poziția unui punct. ♦ Ordonată balistică = înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire. [Cf. fr. ordonnée].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORDONATĂ ~e f. mat. Una dintre cele două linii (cea verticală) care determină poziția unui punct pe un plan; a doua coordonată carteziană a unui punct din plan. /<fr. ordonnée
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ORDONAT, -Ă, ordonați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Căruia îi place ordinea, care păstrează ordinea, dichisit; p. ext. disciplinat, echilibrat. 2. (Despre obiecte) (Pus) în ordine, rânduit după anumite criterii, aranjat. – V. ordona. Cf. fr. ordonné.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORDONAT, -Ă, ordonați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Căruia îi place ordinea, care păstrează ordinea, dichisit; p. ext. disciplinat, echilibrat. 2. (Despre obiecte) (Pus) în ordine, rânduit după anumite criterii, aranjat. – V. ordona. Cf. fr. ordonné.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
ordinat, ~ă a vz ordonat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ordinată sf vz ordonată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ordonat, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. I, 258 / V: (înv) ordin~ / Pl: ~ați, ~e / E: ordona] 1 Aranjat. 2 Grupat. 3 (D. oameni) Care păstrează ordinea. 4 (D. felul de viață sau de muncă al cuiva) Disciplinat. 5 (D. felul de viață sau de muncă al cuiva) Echilibrat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORDONAT, -Ă, ordonați, -te, adj. (Despre oameni) Căruia îi place ordinea, care păstrează ordinea. Așa îi voia și ea: cuminți, ordonați și cuviincioși. C. PETRESCU, C. V. 9. ♦ (Despre obiecte, încăperi etc.) (Pus) în ordine, rînduit. Rînduri ordonate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ORDONAT, -Ă adj. Dispus, așezat în ordine. ♦ Bine îngrijit, pus la punct. [< ordona].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORDONAT, -Ă I. adj. dispus, așezat în ordine. ◊ bine îngrijit, pus la punct. ♦ (mat.) mulțime ~ă = mulțime cu ordine bine determinată de dispunere a elementelor componente. II. s. f. a doua coordonată (cea verticală) a unui punct dintr-un sistem rectangular. ◊ înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire. (după fr. ordoné)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ORDONAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ORDONA. 2) (despre persoane) Care păstrează ordinea; căruia îi place ordinea. 3) Care este îngrijit în îmbrăcăminte; îmbrăcat cu grijă; curat. /v. a ordona
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*ordonát, -ă adj. (fr. ordonné). Dichist, echilibru, rînduit, ĭubitor de ordine: elev ordonat. S. f. Geom. Linie dreaptă trasă dintr’un punct al uneĭ curbe perpendiculare pe axa eĭ. Adv. În mod ordonat: a trăi ordonat. V. dezordonat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ordonată (mat.) s. f., g.-d. art. ordonatei; pl. ordonate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ordonată (mat.) s. f., g.-d. art. ordonatei; pl. ordonate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ordonată (mat.) s. f., pl. ordonate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ordon, -nat prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ORDONAT adj. 1. v. aranjat. 2. v. disciplinat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ORDONAT adj. 1. aranjat, clasat, organizat, rînduit, sistematizat. (Material documentar ~.) 2. disciplinat, regulat. (Duce o viață ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ordonat ≠ dezordonat
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ordonată, ordonatesubstantiv feminin
- 1. A doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonate din plan sau din spațiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- ordonnée DEX '09 DEX '98 DN
ordonat, ordonatăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Căruia îi place ordinea, care păstrează ordinea. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dichisit antonime: dezordonat
- Așa îi voia și ea: cuminți, ordonați și cuviincioși. C. PETRESCU, C. V. 9. DLRLC
- 1.1. Disciplinat, echilibrat. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: disciplinat echilibrat
- 1.2. Bine îngrijit, pus la punct. DN
-
- 2. (Despre obiecte) (Pus) în ordine, rânduit după anumite criterii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Rînduri ordonate. DLRLC
- 2.1. Mulțime ordonată = mulțime cu ordine bine determinată de dispunere a elementelor componente. DLRLC MDN '00
-
etimologie:
- ordona DEX '09 DEX '98 DN
- ordonné DEX '09 DEX '98 MDN '00