opțiuni
  • info

7 definiții pentru ordinariat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORDINARIAT, ordinariate, s. n. (Înv.) Organ administrativ care conducea o episcopie catolică; consistoriu. – Din lat. ordinariatus, fr. ordinariat.

ORDINARIAT, ordinariate, s. n. (Înv.) Organ administrativ care conducea o episcopie catolică; consistoriu. – Din lat. ordinariatus, fr. ordinariat.

ordinariat sn [At: BARIȚIU, P. A. III, 138 / Pl: ~e / E: lat ordinariatus] (Înv) Organ administrativ care conducea o episcopie catolică Si: consistoriu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ordinariat (desp. -ri-at) (înv.) s. n., pl. ordinariate

ordinariat (-ri-at) (înv.) s. n., pl. ordinariate

ordinariat s. n. (sil. -ri-at), pl. ordinariate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORDINARIAT s. v. consistoriu.

ordinariat s. v. CONSISTORIU.

Intrare: ordinariat
ordinariat substantiv neutru
  • silabație: -ri-at info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ordinariat
  • ordinariatul
  • ordinariatu‑
plural
  • ordinariate
  • ordinariatele
genitiv-dativ singular
  • ordinariat
  • ordinariatului
plural
  • ordinariate
  • ordinariatelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ordinariat, ordinariatesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.