7 definiții pentru orhidacee
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
orhidacee sfp [At: DN3 / P: ~ce-e / V: orchi~ / E: fr orchidacées] Orhidee (1).
ORHIDACEE s.f.pl. Orhidee. [Pron. -ce-e, sg. invar., var. orchidacee s.f.pl. / cf. fr. orchidacées].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orchidacee sfp vz orhidacee
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORCHIDACEE s.f.pl. v. orhidacee.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orhidacee s. f., pl. orhidacee
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ORHIDÉE sau ORHIDACÉE (< it., germ., fr. {i}; {s} gr. orkhidion „testicul mic”) s. f. pl. Familie de plante erbacee, terestre sau epifite, cu rizomi sau rădăcini tuberizate, micotrofe, unele saprofite (Orchidaceae). Florile sunt mari, ciclice, zigomorfe, cu un pinten, cu sepale și petale variat colorate, prezentând o organizare morfologică și ecologică unică (androceul și gineceul sunt sudate între ele, iar grăuncioarele de polen reunite în granule numite polinii). Cuprinde c. 20.000 de specii răspândite mai ales în zonele tropicale; unele sunt cultivate în sere ca plante ornamentale. În România cresc 57 de specii spontane, dintre care papucul-doamnei (Cypripedium calceolus) și sângele voinicului (Nigritella rubra, N. Nigra) sunt specii ocrotite.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LIPARIS L. C. Richard, LIPARIS, fam. Orchidaceae. Gen originar de pe aproape tot globul, în afară de regiunile arctice, cca 285 specii de orhidee, terestre sau epifite. Flori (petale îndepărtate, cele exterioare fiind libere sau concrescute, labei bilobat, trilobat sau fără lobi, dentat sau nedentat, antere cu 4 polinii) mici, pedunculate, în ciorchine terminale. Frunze verzi, pieloase.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F142) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F142) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
orhidacee, orhidaceesubstantiv feminin
- 1. Orhidee. DNsinonime: orhidee
etimologie:
- orchidacées DN