ORCHESTRIONÉT, orchestrionete, s. n. Instrument muzical cu manivelă, mai mic decât orchestrionul, care execută muzică înregistrată pe benzi de carton perforate. [Pr.: -tri-o-] – Orchestrion + suf. -et.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORCHESTRIONÉT s.n. Instrument muzical cu manivelă, care execută muzică înregistrată pe benzi de carton perforate. [Pron. -tri-o-. / < orchestrion + -et].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORCHESTRIONÉT s. n. instrument muzical cu manivelă, mai mic decât orchestrionul, care execută muzică înregistrată pe benzi de carton perforate. (< orchestrion + -et)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

orchestrionét s. n. (sil. -tri-o-), pl. orchestrionéte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink