ORCEÁG, orceaguri, s. n. (Bot.; reg.) Arpagic. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORCEÁG s. v. arpagic, ceapă de sămânță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

orceág s. n., pl. orceáguri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

arpagíc m. ca plantă și n. fără pl. ca marfă (turc. arpağyk, dim d. arpa, orz; bg. arpağik). Un fel de ceapă mică sălbatică și cultivată (állium schoenóprasum). Alt fel de ceapă mică care se întrebuințează ca sămînță, din care se dezvoltă ceapa cea mare. – Și arbagic (Munt.) și (h)arpagică saŭ -cică (est). În Olt. orceag.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink