ORBILIANÍSM s.n. (Liv.) Folosire a pedepselor corporale în educație. [Pron. -li-a-. / < fr. orbilianisme, cf. Orbilius – educatorul lui Horațiu, pe care poetul îl numea „biciuitorul”].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORBILIANÍSM s. n. folosire a pedepselor corporale în educație. (< fr. orbilianisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

orbilianísm s. n. (sil. -li-a-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink